📖 Și porțiunea Scripturii pe care o citea era aceasta:

Și, fără credință, este cu neputință să fim plăcuți Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că răsplătește pe cei ce-L caută.

— Evrei 11:6 (DC)

Citește capitolul complet →

🔤 Textul grec

▶

χωρὶς δὲ πίστεως ἀδύνατον εὐαρεστῆσαι· πιστεῦσαι γὰρ δεῖ τὸν προσερχόμενον τῷ Θεῷ ὅτι ἔστιν καὶ τοῖς ἐκζητοῦσιν αὐτὸν μισθαποδότης γίνεται.

🕊️ Gând

Numai prin credință, numai prin har, numai prin Domnul Isus Hristos.

Numai spre slava lui Dumnezeu!

🎵 Cântați Domnului!

To God Be The Glory (with lyrics) - The most BEAUTIFUL hymn!

📺 Rosemary Siemens

Puteți asculta cu telefonul stins (ecranul oprit), folosind browser-ul Opera (👉 Google Play sau App Store)

✝️ Domnul este aproape

Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea, și șade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.

Evrei 12:2

Numele Domnului Isus în Evrei (7) -- Căpetenia credinței

Unul dintre obiectivele Duhului Sfânt în Evrei este să sublinieze că poziția și calea noastră, țin de credință și nu de ceea ce se vede. Acest lucru era deosebit de necesar pentru creștinii evrei, care se născuseră și fuseseră crescuți într-un sistem al vederii, al simțurilor și al auzului. Toate acestea s-au schimbat pentru ei atunci când au crezut în Domnul Isus ca Mesia al lor. Un templu pământesc, un preot sau o jertfă nu mai erau necesare. Această nouă poziție a pus la încercare realitatea lor lăuntrică, mai ales când au venit încercările și ispitele, așa cum arată capitolul 12:1–11.

În capitolul anterior fuseseră prezentate multe exemple mărețe de viață de credință ale sfinților din Vechiul Testament. Fără credință este și era „imposibil să-I fim plăcuți”, dar ei au perseverat în „a-L vedea pe Cel care este nevăzut” (11:6, 27). Mai devreme în Epistolă, li s-a reamintit că, deși încă nu vedem dovezi ale victoriei Domnului Hristos asupra dușmanilor Săi, „Îl vedem pe Isus” (2:8–9). Aici, precum și în întreaga Epistolă, este folosit numele personal „Isus”. Calea Sa umană a fost cea care L-a condus în cele din urmă la cruce, dar El „a disprețuit rușinea” datorită bucuriei care se afla dincolo de ea. Partea lor era acum vederea spirituală pe care o dă credința, iar ceea ce vedeau cu ochii fizici devenea secundar.

Dar dacă sfinții Vechiului Testament erau exemple de credință, mai rămânea un alt exemplu cu care nimeni nu poate compara: „căpetenia și desăvârșitorul [sau perfecționatorul] credinței”. Ei trebuiau să-L privească „cu stăruință” prin credință, pentru propria lor umblare în credință. El a îndurat. Provocarea este valabilă și pentru noi; să-L „privim cu atenție pe Cel care a răbdat”, pe, Domnul nostru Isus.

după Brian Reynolds

<-- Episodul precedent pe 27 mai

Episodul următor pe 10 iunie -->

💬 Cuvinte potrivite

Credința nu se clatină în fața adevărului, dar pot spune fără ezitare că nimeni nu știe ce este credința dacă nu s-a clătinat vreodată.
–J. N. Darby

📹 Scurtă Meditație

📺 Our Daily Bread Ministries

📅 Calendar în franceză

Le Seigneur est proche